Tehnologia Hemi-Sync®

Tehnologia Hemi-Sync®

Tehnologia audio inventată si patentată de Institutul Monroe in 1975 poartă în limba engleză numele Hemisphere Syncronization® (prescurtat Hemi-Sync®), în traducere în limba română Sincronizarea Emisferelor. Ea se bazează pe un fenomen numit generic „bătăi binaurale” care este ilustrat în figura alăturată. Dacă într-o ureche se introduce un semnal sonor, să spunem sinusoidal, de frecvenţă de 100 de Hz (adică cicli pe secundă), şi în cealaltă ureche se introduce un semnal, tot sinusoidal, dar de frecvenţă de 104 Hz, creierul generează o a treia undă a cărei frecvenţă este diferenţa de frecvenţă dintre cele două semnale, adica 4 Hz. Această unda nu poate fi percepută de urechi fiindcă este sub pragul minim de audibilitate, de 16 Hz, al urechii umane, dar acţionează asupra creierului in două moduri.

In primul rând, aduce cele doua emisfere cerebrale in coerenţă, cu alte cuvinte acestea participa concomitent, cu aceeasi implicare in activitatea desfaşurată. Acest mod de acţiune nu este cel obişnuit al creierului. Studiile efectuate arată că emisferele cerebrale au activităţi diferite atunci când sunt desfaşurate anumite acţiuni. In figura alăturată se ilustrează, cu ajutorul unei figuri de topografie cerebrală, zonele active(culoarea roşie) ale creierului

In anumite acţiuni, cum ar fi vorbirea, analiza, sinteza, calcule, sunt activate preponderent zone din emisfera cerebrală stangă (figura din stanga). In cazul în care admirăm un peisaj, când avem o intuiţie, când ascultăm o piesă muzicală, când încercăm sentimente, etc., sunt activate preponderent zone ale emisferei cerebrale drepte. In figura din dreapta se vede că sub influenţa bătăilor binaurale ambele emisfere participa egal la activitatea creierului, zone întinse din creier fiind activate concomitent. Aceasta are ca şi consecintă o mărire considerabilă a capacităţii creierului în această stare.

In al doilea rând, în funcţie de diferenţa de frecvenţă a undelor acustice introduse în urechi, starea de conştiinţă a subiectulu se schimbă. In mod obişnuit, in starea de veghe, frecvenţa dominantă a undelor cerebrale este de 30-14 Hz(stare beta). In starea de relaxare aceastăa frecvenţă este de 13,5-8 Hz(stare alfa), în starea de somn cu vise frecvenţa dominantă este de 7,5-4 Hz(stare teta), iar în somnul cu vise este de 3,9-1 Hz(stare delta). De fapt, undele cerebrale sunt extrem de complexe, aici fiind menţionate doar frecvenţele undelor dominante. Dacă diferenţa de frecvenţă între cele două unde acustice ce provoacă bătăile binaurale este de 4 Hz, ca in figura de mai sus, atunci starea de conştiinţă devine cea de somn cu vise.

Tehnologia Hemi-Sync® este foarte complexă, materialele audio utilizate constând din mai multe straturi de sunete: Mai intâi sunt sunetele ce provoacă btăile binaurale. Acestea nu sunt simple unde sinusoidale ci complexe, ce se succed în trenuri de unde, fiind foarte asemenătoare undelor care circula in mod obisnuit in creier. In cadrul unui exercitiu Hemi-Sync®, frecventa bătăilor binaurale variază de la unde beta la unde alfa, apoi la unde teta sau delta şi înapoi. Suprapuse peste acestea sunt sunete de fond, care sunt fie sunete albe( adică conţinând toate frecvenţele în mod egal), fie piese muzicale. In al treilea rând, suprapuse peste toate acestea, sunt sugestii verbale pentru determinarea anumitor efecte asupra subiectului. Aceste sugestii verbale nu sunt subliminale, libertatea de opţiune a subiectului nefiind încălcată.

Tehnologia Hemi-Sync® are efecte benefice diverse, de la stări profunde de relaxare, la stări de concentrare accentuate, de la inducerea somnului la creşterea randamentului de învatare, de la reducerea durerilor la vindecare mai rapida ş.a.m.d., permiţând o introspecţie profundă, în cazuri deosebite chiar atingerea stărilor de ieşire înafara corpului.

TEHNOLOGIA SAM™

Incepand din anul 2008, echipa de cercetători a Institutului Monroe a început explorarea unor noi căi de inducere a stărilor de conştiinţă modificată, bazate pe noile descoperiri din domeniul neuroştiinţei. Aşa s-a născut noua tehnologie patentată de Institutul Monroe, numita in limba engleza Spatial Angle Modulation (Modulare Unghiulara Spaţială), prescurtat SAM™.

Conform noilor descoperiri din neuroştiintă, celulele creierului, neuronii, au în compoziţia lor aşa numiţii tubuli, care la rândul lor constau din micro-tubuli sau tubulini. Tubulinii ar fi constituiţi dintr-un număr imens de molecule de proteină-polimer, care se pot încovoia in două forme diferite, constituind in felul lor elemente de logică matematica de tipul da-nu. Asemenea elemente de logica matematică constituie baza oricărei maşini electronice de calcul şi poartă numele de circuite basculante.

Aceasta insemnează că întregul creier, care conţine circa 10 miliarde de neuroni, acţioneaza ca un enorm calculator. Dar aceasta este doar partea materialistă a noii viziuni, elaborată de fizicianul englez Sir Roger Penrose împreuna cu medicul american Dr. Stuart Hameroff. Cealaltă parte constă în ideea că vibraţiile cuantice a acestor tublini, care interferează, colapsează si rezonează, controlează aşa numitele descărcări neuronale, şi, în cele din urmă se interconectează, dând naştere la ondulaţii de ”ordin superior” ale geometriei spaţio-temporale. Termenul ”colapseaza” însemneaza că în interiroul tubulinelor au loc reduceri obiective ale funcţiilor de undă cuantice, ce conduc la o serie de evenimente discrete, care sunt „cadrele”, evenimentele secvenţiale ale conştiinţei noastre, care se succed cu o frecvenţă de aproximativ 40 Hz, oarecum asemanator modului cum se succed cadrele proiectate ale ale unui film cinematografic. Noi percepem aceste evenimente secvenţiale ale conştiinţei ca fiind un continuum din cauza succesiunii lor rapide.

In treacăt fie spus, dacă frecvenţa evenimentelor secvenţiale ale conştiinţei unei persoane creste de la 40 la 80 sau 100 de Hz, acestei persoane timpul i se va părea ca se dilată, iar dacă frecvenţa evenimentelor secvenţiale de conştiinţă scade la 30 sau chiar la 20 de Hz, acelei persoane timpul i se va părea ca se comprimă. Asemenea fenomene sunt raportate de nenumărate persoane aflate in situaţii limită pentru dilatarea timpului, ca şi pentru persoanele mai vârstnice pentru comprimarea timpului.

Tehnica SAM™ este bazată , între altele, pe configuraţia craniului uman, pe existenţa unei distanţe între urechi. Aceasta determina o diferenţă de fază între undele acustice ce acţionează asupra celor două urechi, ceea ce permite să se determine direcţia, cu alte cuvinte unghiul relativ la craniu, de unde vine sunetul (vezi figura alăturată).

Dacă sursa emite un sunet de o singură frecvenţă, şi se miscă inainte si inapoi pe un arc de cerc aflat la o anumita distanţă faţă de capul ascultatorului nemişcat, acest unghi se schimbă şi observatorul va percepe locul unde se afla sursa, cu condiţia ca frecvenţa mişcării pe arc sa fie mai mica decat 40 Hz, frecvenţa de eşantionare menţionată mai sus. Dacă frecvenţa aceasta este mai mare de 40 Hz, creierul nu poate urmari poziţia sursei şi ceea ce percepe ascultătorul este un fel de ondulaţie a sunetului. Această ondulaţie percepută de ascultător induce schimbarea stării de conştiinţa a ascultatorului, oarecum similar ondulaţiei sunetului percepută in cazul tehnicii Hemi-Sync®.

Dar există o diferenta considerabilă: In timp ce în cazul tehnologiei Hemi-Sync® se pot varia numai doi parametri, frecvenţa bătăilor binaurale şi volumul sunetului, în cazul tehnicii SAM™ sunt cinci parametri care pot fi variaţi pentru a influenţa fenomenul, şi anume, numărul arcurilor de cerc, dimensiunea arcurilor de cerc pe care se mişcă sursa, poziţia spaţială a arcurilor de cerc în raport cu ascultatorul, viteza de baleiere a arcurilor de cerc de către sursă şi, insfarsit, frecvenţa sunetului emis de sursă. Toate aceste variabile permit o mult mai mare posibilitate de manevră în proiectarea şi realizarea materialelor auditive SAM™. In această tehnică, mişcarea sursei de sunet este creeată digital într-un aranjament stereofonic.

Deoarece tubulinele neuronilor au anumite frecvenţe de rezonanţă, cu ajutorul tehnicii SAM™ este posibil să se determine alinierea tubulinilor intr-o anumită zonă a creierului, aliniere care determină o schimbare a geometriei plenumurilor Campului de Punct Zero(CPZ) şi o nouă cuplare a plenumurilor în acea zonă a creierului. Gradul de simetrie al acestei noi geometrii a plenumurilor determină coerenţa cuantica CPZ atât în plenumuri cât şi în plenumurile cuplate, adică gradul de conştienţă non-locală, sau ceea ce este acelaşi lucru, interconectarea (in limba engleza entanglement) experienţială cuantică, care este portalul spre conştienţa non-locală.

Thenica SAM™, combinată cu alte tehnici senzorial-informaţionale, oferă posibilitatea destabilizarii stării de bază, a conştiinţei stării de veghe, care este urmată apoi de o schimbare a stimulilor SAM™ pentru a induce stări modificate de conştiinţă, conducnd ascultătorul spre introspecţii şi experiente mult mai profunde.

Pentru mai multe amănunte accesaţi www.monroeinstitute.org/resources/Hemi-Sync&SAM . Acolo veţi găsi articolul intitulat „Induction of Expanded States of the Consciousness Using Spatial Angle Modulation Audio Support Technology” de F. Holmes(„Skip”) Atwater.

Imaginile prezentate aici sunt reproduse şi explicaţiile traduse in limba română cu aprobarea conducerii The Monroe Institute® de pe websitul www.monroeinstitute.org

Universul Constiintei

Universul Constiintei

Ce este constiinta?

ROBERT ALLAN MONROE …

… o defineste in mai multe feluri: „constiinta este energie in actiune” sau, „constiinta este energie focalizata”. Alti autori au o viziune complementara asupra constiintei. Thomas Campbell, un fost colaborator apropiat al lui Bob Monroe din perioada Whistlefield, considera constiinta ca fiind un tipar informatic, organizational, care evolueaza pentru cresterea eficientei si scaderea entropiei organizatonal-informatice a Tot ce Este. In viziunea sa, constiinta nu este de natura materiala, nu poate fi distrusa, asa cum nici energia nu poate fi distrusa. Constiintele particulare sunt parte din Constiinta Universala. Constiinta este in sine un univers de stari, astfel incat putem vorbi despre un Univers al Constiintei.

Totul are constiinta, adica acel ceva inefabil, imaterial, care ii determina modul de organizare. O piatra are constiinta fiindca are un tipar organizational propriu. O planta, un animal, au constiinta, dar alte forme de constiinta fata de piatra, fiindca au alte moduri de organizare. Un om are constiinta, dar spre deosebire de celelalte specii de animale, este constient de ea. Odata cu moartea fizica, constiinta nu dispare ci doar trece intr-un alt pan de existenta, pana cand, preluand, eventual, un alt vehicul material uman, isi continua evolutia.

Asa cum undele electromagnetice au un spectru infinit de frecvente, de la frecventele super lente la frecventele super-extra-inalte, dar toate au aceeasi natura, constiinta are un spectru infinit de stari, starea fizica de veghe fiind doar una particulara. La fel este starea de vis. Constiinta umana de dupa parasirea corpului fizic are stari diferite in functie de evolutia fiecarei persoane. Robert A. Monroe, in iesirile sale inafara corpului, a facut o cartografiere a starilor de constiinta non-fizica, adica dincolo de spatiu-timp.

Detalii despre starile de constiinta puteti gasi AICI.